← Înapoi la prima pagină
Marketing si clientiAnaliză

Clientul pe care ar trebui să-l refuzi

O agendă plină poate ascunde rezultate economice slabe. Înainte să refuzi un client, vezi dacă nepotrivirea tine de relatie sau de pretul, promisiunea ori procesul care trebuie corectat.

Redactia Mercator6 min de lectură
Un mic magazin verde aflat pe bratul unei balante este depăsit în greutate de o sacosă de cumpărături visinie uriasă, pe hârtie de culoare crem cald.
Ilustratie originală realizată cu asistentă AI pentru Mercator.

Imaginează-ti un client încântat de munca ta. Te recomandă, îti laudă flexibilitatea si continuă să comande. Dar are nevoie si de o ofertă revizuită duminica, de o livrare în afara intervalului convenit si de câteva mici modificări după aprobare. Fiecare cerere pare rezonabilă. Împreună, însă, înseamnă că a cumpărat un alt serviciu decât cel pentru care ai stabilit pretul.

Să refuzi un asemenea client poate părea o greseală comercială. Totusi, acceptarea fiecărei cereri poate face firma mai putin de încredere pentru toti ceilalti. Întrebarea utilă este dacă poti deservi bine acest client în conditii care functionează si pentru afacere.

Factura spune doar jumătate din poveste

Să luăm o firmă ipotetică de servicii, condusă de proprietar. Doi clienti cumpără fiecare un pachet de €900, fără TVA. Fiecare lucrare presupune €280 pentru materiale, livrare si alte costuri variabile. Prima consumă opt ore din timpul proprietarului. A doua, paisprezece, incluzând apeluri, revizuiri si reprogramări.

Ambele lasă €620 înainte de remunerarea proprietarului, cheltuielile fixe si impozite. Dar lasă, respectiv, €77,50 si aproximativ €44,29 pentru fiecare oră din timpul său. Acestea sunt exemple de marjă de contributie, nu profit sau tarife orare recomandate.

Dacă timpul proprietarului limitează capacitatea firmei si există alte lucrări disponibile, diferenta contează. O contributie de €620 devine mai putin atractivă atunci când obtinerea ei împiedică acceptarea unei alte lucrări rentabile. Contabilitatea managerială formalizează această comparatie, raportând contributia la resursa deficitară, după cum explică ACCA în analiza factorilor limitativi.

Resursa nu trebuie să fie neapărat munca. Poate fi spatiul din atelier, un vehicul sau aprobarea unui specialist. Măsoară constrângerea cu care te confrunti în realitate. Un calcul impecabil pe oră nu rezolvă lipsa spatiului de depozitare.

De ce pare mai usor să păstrezi clientul

Aici există o asimetrie incomodă. Un client care pleacă se vede: un interval liber în program, un total mai mic al facturilor, poate o discutie neplăcută. Costul păstrării lui se poate pierde în serile de lucru, în întreruperi si în promisiunile făcute altor clienti.

Efortul din trecut complică judecata. Ai petrecut luni câstigând clientul; cu sigurantă merită încă o sansă. În cercetarea lor din 1985 privind costurile irecuperabile, Hal Arkes si Catherine Blumer au analizat felul în care investitiile anterioare de bani, efort sau timp pot încuraja continuarea unui angajament. Lucrarea lor nu pune un diagnostic niciunei relatii concrete cu un client. Ea oferă însă o întrebare utilă: dacă solicitarea ar veni astăzi, stiind tot ce stii acum, ai face o ofertă în aceleasi conditii?

Asta nu înseamnă că trebuie să ignori loialitatea. Încrederea deja construită, comenzile viitoare mai usor de gestionat si recomandările credibile pot avea valoare în perspectivă. Separă aceste beneficii viitoare de dorinta de a justifica ceea ce ai cheltuit deja.

Mai întâi, verifică promisiunea

Înainte să etichetezi pe cineva drept client dificil, analizează asteptările pe care firma ta l-a invitat să le aibă. „Personalizat”, „flexibil” si „nimic nu este prea greu” sunt formulări atrăgătoare. Sunt si invitatii fără limite dacă serviciul nu le explică granitele.

Un client care cere revizuiri repetate poate să fi cumpărat de pe o pagină care promitea atentie nelimitată. Un client care sună de trei ori poate să nu găsească informatii despre stadiul comenzii. În aceste situatii, refuzul ocoleste o problemă la crearea căreia ai contribuit.

Înregistrează munca suplimentară pentru câteva lucrări recente: ce s-a cerut, de ce a apărut, cât a durat si dacă era inclusă în acordul initial. Separă erorile pe care trebuie să le corectezi de modificările adăugate de client. Include explicatiile rezonabile în serviciu, fără să tratezi lipsa de familiaritate drept comportament necorespunzător.

Exercitiul poate dezvălui un serviciu care lipseste din ofertă. Unii clienti au nevoie urgentă de certitudine si sunt dispusi să plătească pentru un interval rezervat. Altii pot accepta un serviciu mai lent la un pret mai mic. Este o propunere de testat, nu o permisiune de a inventa suprataxe după acceptarea unei comenzi.

Oferă o variantă care poate functiona

Pentru o comandă viitoare, fă alegerea concretă. Pretul standard ar putea include o singură rundă de aprobare si un interval de livrare convenit. Revizuirile suplimentare ar putea necesita o nouă ofertă. O lucrare urgentă ar putea cere un interval cu pret separat. Descrie oferta în deviz, înainte de începerea lucrului, astfel încât clientul să poată decide dacă i se potriveste.

În exemplul nostru, să presupunem că lucrarea de paisprezece ore rămâne la paisprezece ore, iar celelalte costuri variabile rămân €280. Pentru a egala contributia primei lucrări pe ora proprietarului, ar fi necesar un pret de €1.365: de paisprezece ori €77,50, plus €280. Adică €465 peste pretul initial.

Calculul nu demonstrează că cineva va plăti această sumă. Arată dimensiunea diferentei. Dacă pentru client serviciul suplimentar valorează €50, dar consumă capacitate în valoare de €465 la rata de comparatie aleasă, puterea de convingere, oricât de politicoasă, nu va elimina nepotrivirea.

Ai putea, în schimb, să reduci volumul de muncă. O singură aprobare consolidată, mai putine optiuni de livrare sau o specificatie mai restrânsă ar putea face viabil pretul initial. Testează o întelegere clar definită pe o comandă. Evaluează rezultatul în raport cu obiectul convenit, timpul si conditiile de plată, nu cu usurarea pe care o simti după conversatie.

Când are sens să păstrezi clientul

Rationamentul se schimbă atunci când ai capacitate disponibilă. Refuzul unei lucrări care aduce o contributie de €620 nu îmbunătăteste fluxul de numerar dacă alternativa este lipsa oricărei lucrări. Timpul proprietarului are în continuare valoare, dar nu valorează automat tariful pe care l-ai putea obtine într-o săptămână complet ocupată.

Contează si învătarea. O primă comandă poate necesita pregătiri care nu se mai repetă la comenzile următoare. Un client poate deschide o piată atractivă sau poate oferi observatii deosebit de utile. Fă astfel de exceptii în mod deliberat: precizează beneficiul asteptat, costul si momentul în care îl vei reevalua. „Potentialul” este greu de infirmat fără o dată.

În egală măsură, un tabel nu poate face acceptabile abuzurile repetate sau promisiunile imposibile. Aplică consecvent standarde clare, respectă angajamentele existente si evită să accepti lucrări noi pe care nu le poti executa corespunzător.

Un refuz poate fi simplu: explică cerinta pe care nu o poti îndeplini, oferă varianta pe care o poti livra si, când este potrivit, recomandă un alt furnizor. Nu este nevoie să judeci caracterul clientului.

Scopul este să faci o promisiune pe care firma ta o poate respecta. Uneori asta înseamnă un proces mai bun. Alteori, un pret diferit. Si uneori înseamnă să lasi comanda unei firme mai bine pregătite să o execute.

Mercator este o publicatie Sofiaga. Sursele sunt indicate prin linkuri în articol. Întrebările si corecturile sunt binevenite prin pagina noastră de contact.